Alegeri.

Târziu în noapte, am simțit mâinile acelea reci pe umerii mei goi, mi-am lăsat lacrimile să curgă fără să mă mai gândesc să le opresc, știam că ar fi inutil și mai știam și că el nu avea să râdă de mine în momentele acelea, știam că atunci când voi deschide ochii, el va fi deja departe, departe de mine. Ultima noastră noapte n-a fost noaptea la care se aștepta, nu i-am vorbit despre iubire, nu i-am vorbit despre trecut.. știam că nu mai avea niciun rost. Am înțeles că trecutul nu-și are loc în prezent, că el nu mai face parte din planurile de viitor, că eu nu fac parte din planurile lui de viitor, am înțeles că mă aflu la o intesecție alături de el, doar că el a fost mai rapid, a știut ce-și dorește și și-a ales deja drumul; trebuia doar să aleg între a alerga în continuare după el, sperând că într-o zi îl voi ajunge.. sau de a porni pe celălalt drum și să accept că totul s-a terminat. M-am agățat de persoanele care mi-au făcut bine în trecut, doar pentru că aveam încredere că o vor face și în prezent, m-am agățat de iubirea pe care am primit-o cândva pentru că aveam nevoie de orice pată de culoare în întunericul care pusese stăpânire pe inima mea.

        Și am ales. O singură alegere nepotrivită și finalul meu fericit s-ar fi putut îndepărta și mai mult. Până atunci n-a fost doar o alegere nepotrivită, au fost mult prea multe alegeri nepotrivite, nu momente nepotrivite, ci alegeri nepotrivite. Nu există momente nepotrivite. Am ales. Și acum încerc să merg pe noul drum fără să mă lovesc prea tare, fără să mai închid ochii atunci când cineva încearcă să-mi arate ceva, fără să-mi mai pun mâinile la urechi, fără să încerc să fac pe victima. E un nou drum și nu știu nimic despre el, nu știu încotro mă îndrept.. știu doar că e timpul să renunț la trecut, că e timpul să ridic capul și să realizez că am crescut, că nu mai trebuie să fiu fetița naivă care mai crede în basme.