Atunci credeam, acum..

         Am crezut întotdeauna că două persoane care se iubesc vor trece peste orice obstacol, că între ei nu se va pune niciodată o barieră și că vor continua să creadă în iubirea lor chiar dacă ceilalți nu le dau nicio șansă. Am crezut întotdeauna că atunci când iubești poți ierta orice, indiferent de gravitatea greșelii. Și am mai crezut că prima iubire nu se uită niciodată, că primele scrisori le păstrezi pentru totdeauna, că primul cadou va ocupa întotdeauna un loc important în camera ta, că fiecare detaliu va rămâne întipărit pentru totdeauna în mintea și inima ta.

         Dar acum îmi dau seama că am fost puțin naivă. Greșelile se plătesc, poate chiar mai scump când vine vorba despre iubire, detaliile sunt uitate cu timpul, promisiunile nu mai au nicio valoare, scrisorile rămân (în cel mai bun caz) aruncate într-un sertar dat uitării. Două persoane care se iubesc, dar care au greșit una față de cealaltă, nu vor fi întotdeauna împreună pentru că apar reproșurile, apar amintirile neplăcute.. apar neînțelegerile. Cred și acum că dacă cele două persoane își doresc foarte mult să rămână împreună, vor găsi o modalitate de a-și mai acorda încă o șansă, orice număr ar purta ea, dar lucrurile nu vor mai fi ca înainte, oricât de mult și-ar dori (sau nu!). Despre prima iubire nu știu ce să spun, încă mai (vreau să!)  cred că nu se uită niciodată, că se păstrează în adâncul sufletului și atât. Dar dacă este mai mult, dacă sentimentele acelea nu se vor stinge niciodată și vor arde cu o flacără micuță în fiecare zi câte puțin ?

         Poate că zâmbetul naiv pe care îl ai când îi surprinzi privirea nu va dispărea niciodată, poate că dorul care-l simți în fiecare zi nu se va domoli prea curând, poate că nici măcar fluturașii din stomac nu vor înceta prea curând, dar asta nu înseamnă că nu va trece niciodată..( sper). Dar vine un moment în care înțelegi că oricât de mult ai încerca nu mai are rost, că nu mai poți face nimic și renunți, renunți să trimiți mesaje, să-i mai scrii pe internet, să-l mai cauți în fiecare loc în care mergi.. încet-încet încerci să te desprinzi de amintirea persoanei pe care ai iubit-o și încă o mai iubești. Sunt momente în care cedezi, în care dorul și dorința de a-i auzi vocea învinge orice rațiune, cedezi.. sau poate nu.