Fragmente..

„Vrei să-ți spun ce cred eu despre colțul acesta de lume în care ne aflăm ? Nici măcar nu știu ce cred, simt că nu aici e locul meu, simt că trebuie să plec de aici și să nu mă mai întorc niciodată. Locul meu nu e sub copacul acesta, pentru că tu nu m-ai chemat, am venit singură în speranța de a te găsi. Și te-am găsit , dar nu aici trebuie să fiu.”

„Aș vrea să fug, să pot ascunde adevărul, să pot ascunde sentimentele mele pentru tine, dar nu pot și sentimentele astea se transformă în niște demoni, care nu mă mai lasă să dorm, nu mă mai lasă să visez la altceva decât la tine. Mi-e dor de tine în fiecare zi și în același timp te urăsc.”

„Dacă mi-e bine ? Astăzi nu mi-e nici bine , dar nici rău; astăzi sunt indiferentă. M-am încăpățânat azi-noapte să închid ochii și să adorm, dar degeaba , e prima dată când sunt învinsă chiar așa. Nu-mi explic cum au trecut orele, una după alta, cum de țineam ochii închiși și pur și simplu nu puteam să adorm. Mi-era ciudă pe mine, apoi pe tine. Mi-e ciudă că ți-am spus să nu-mi răspunzi și mi-e ciudă pe tine că m-ai ascultat.”

„-Știi, eu doar te-am folosit, aveam nevoie doar de câteva momente de plăcere pentru a uita momentele de tristețe, dar acum trebuie să plec..

-Rămâi.. și eu am făcut asta.”

„-Îmi doresc să zbor.

-Atunci zbori.

-Nu știu cum.

-Închide ochii și dă-mi mâna. ”

„Locul acesta este locul meu; locul în care mă vei găsi de fiecare dată când sunt fericită, sau când am probleme. Locul acesta este a doua casă a mea, chiar dacă nu are un acoperiș, chiar dacă oricine poate veni aici; doar eu pot să-i văd adevărata frumusețe. Privește stelele, aici parcă sunt mai aproape de ele; uită-te acum și la lună, nu ți se pare că vrea să se apropie din ce în ce mai mult de noi ? ”

„-Astăzi am pierdut pe cineva.. 

-Pe cine ?

-Pe mine. Și nici măcar nu știu unde m-am pierdut; nu știu nici măcar când.. știu doar că nu mai sunt acolo unde eram înainte, nu mai sunt așa cum eram înainte.”